Amețeli periodice, zgomot în urechi, instabilitate la mers, dureri de cap, ceață sau scânteieri în fața ochilor; uneori pierderi de conștiință de scurtă durată sau slăbiciune generală aparută brusc care duce până la căderi… În cazul în care vă regasiți simptomele printre cele descrise mai sus, adresați-vă de urgență unui medic neurolog!
Una dintre cele mai “vinovate” cauze pentru apariția acestor simptome în populație o reprezintă Anomalia Kimmerle.
Ce reprezintă de facto Anomalia Kimmerle?
Întâlnită la 12-30% de oameni, această anomalie nu este o maladie, ci de fapt - o variantă anatomică a primei vertebre cervicale (atlasul), produsă din osificarea completă sau incompletă a ligamentului posterior atlanto-occipital peste șantul arterei vertebrale, rezultând în formarea unui foramen arcuat (arc osos suplimentar) care conține artera vertebrală și ramura posterioară a nervului spinal C1, și care poate limita mișcarea (fluxul) arterei vertebrale, provocând sindromul de compresie mecanică a ei.
Aceasta devine importantă din punct de vedere clinic atunci când pacientul suferă concomitent de:
- osteocondroză cervicală,
- spondiloartroza regiunii cervicale,
- hipertensiune arterială,
- osteofitoză (excrescențe osoase),
- traumatisme cranio-cerebrale,
- traumatisme cervicale vertebrale,
- traumatisme ale umărului.
După gradul de gravitate al simptomelor, se disting 3 sindroame neurologice:
1. Algic – pentru care este caracteristică cefaleea în regiunea posterioară a capului (occipitală) cu transmitere în regiunea urechilor sau ochilor (în cazul în care anomalia este unilaterală, durerile acoperă doar jumătate de craniu);
2. Insuficiența vasculară – asociată în majoritatea cazurilor cu amețeli, instabilitate la mers, dereglări de coordonare a mișcarilor, grețuri, vome. De obicei, aceste simptome sunt agravate la întoarcerea capului, ceea ce face ca pacientul să mențină capul drept și să evite mișcările lui;
3. Disfuncția vegetativă – caracterizată de bufee de căldură în regiunea capului și gâtului, tremor intern, frisoane, palpitații cardiace, amorțeli în mâini și picioare, salturi de tensiune arterială, neliniște, senzația de sufocare.
Ce pericol prezină în sine?
Anomalia Kimmerle prezintă un factor de risc pentru apariția tulburărilor motorii și senzoriale, apariția atacului ischemic tranzitor și a accidentului vascular cerebral ischemic.
Ce investigații pentru a “descoperi” problema sunt necesare?
Un simplu Roentgen al regiunii craniovertebrale, o tomografie computerizată, o angiografie prin rezonanță magnetică, o dopplerografie a vaselor capului și gâtului sau scanarea duplex fac posibilă evidențierea acestei anomalii.
În cazul prezenței zgomotului în urechi, pentru a exclude patologia ORL (neurita cohleară a nervului auditiv, otita medie cronică, labirintita) este necesară consultația medicului ORL-ist, efectuarea unei audiometrii, investigarea aparatului vestibular (vestibulometria, electronistagmografia, stabilografia), în dependență de caz.
Consultația medicului neurolog este necesară pentru a exclude alte cauze posibile ale acestor simptome. Prin angiografia cu contrast se pot evidenția malformații arterio-venoase sau anevrisme vasculare, sinus-tromboze, procese de volum (tumori, chisturi, abscese intracerebrale).
Ce măsuri de precauție sunt necesare?
Pacienții cărora li s-au stabilit asemenea diagnostic trebuie să respecte anumite măsuri de protecție:
- să evite exercitiile fizice ce necesită forțare important;
- să prevină rotirea bruscă a capului și gâtului, rostogolirea corpului;
- să- și interzică activități cu risc important de lovituri la cap (lupte, fotbal, gimnastică, etc.);
- să fie prudent în cazul efectuării masajului în regiunea cervicală (kinetoterapeutul trebuie să fie înștiințat de patologia dată).
Cum se tratează?
Pacienții carora li s-au depistat această anomalie necesită tratament doar în cazul unor dereglări hemodinamice semnificative în bazinul vertebro-bazilar. În majoritatea cazurilor, pacienții sunt supuși unui tratament complex conservativ:
• tratamentul vascular cu scop de îmbunătățire a fluxului sanguin cerebral;
• preparate ce ameliorează reologia sângelui;
• antioxidante;
• nootrope;
• neuroprotectoare;
• metabolice.
Intervenția chirurgicală pentru rezecția arcului anormal se efectuează numai în cazuri cu semnificație clinică gravă.
Dr. Mariana LUȚA, medic neurolog adulți
Cabinet Medical ”DOCTOR COROPCEANU”